miercuri, 16 octombrie 2013

Giuliano Gemma, the Last Spaghetti Cowboy


          Se spune "Fericiti cei saraci cu duhul..." si presupun ca in mare parte dictonul se refera la mine. Traiesc inchis intr'o lume pe care mi'am construit'o cu rabdare de'a lungul deceniilor, un univers personal cladit din bucati de fericire ce mi'au luminat multe momente din viata: fireste, ma refer la filmele pe care le'am vazut si revazut , la benzile desenate invatate aproape pe de rost, la cartile citite seara tarziu la lumina unei lampi de veghe... Un univers naiv, rupt oarecum de o realitatea care'mi face din ce in mai putina placere, un fel de cocon protector... Marele avantaj?... Prin peretii grosi nu mai razbate atat de usor cacofonia unei lumi politice incoerente, incapabila sa gereze orice situatie intalnita... Nici galagia de neinchipuit pe care'o fac prosperii "oameni de afaceri" atunci cand devalizeaza sistematic o tara candva relativ infloritoare, aducand'o intr'un timp record la subnivelul unei tari africane inapoiate... Nici corul de osanale al criticii de film ce insoteste aproape orice productie cinematografica romaneasca contemporana, ce incearca sa depaseasca in invective si trivialitati la adresa Romaniei tot ce s'a facut anterior...
          Dezavantajele izolarii autoimpuse?... Nesfarsite, dragul mosului!... Pai in primul rand, golanii nesupravegheati isi vor afunda si mai tare mainile in borcanul cu miere... Ai de raspund de fraiele Puterii, simtind ca nu mai functioneaza camerele de supraveghere se vor sterge linistiti la cur cu foile albe, pe care ar fi trebuit sa mazgaleasca legile dupa care ar trebui guvernata tara asta...
          Dar cel mai tare sufar atunci cand peretii grosi nu'mi dau voie sa aflu cum lumea in care am invatat sa ma bucur dispare incet, bucata cu bucata, lasand in urma doar amintirea unei umbre...
          Zilele trecute am aflat cu multa intarziere ca Gemma nu mai este...
          Giuliano Gemma, ultimul mare Cowboy Spaghetti..
          ...Flacaul italian care'i dubla pe actorii mai rasariti in scenele periculoase, un cascador ( pe vremea aia habar nu aveam ca exista o astfel de meserie )!... Curand, sarmul sau natural i'a cucerit pe producatorii europeni de filme, care au inceput sa se'nghesuie ca sa'l aibe vedeta in filme de serie B.
            Succesul sau avea sa vina insa odata cu marele Boom mondial al genului Western Spaghetti. Daca Clint Eastwood si Sergio Leone au atras interesul publicului de pretutindeni asupra acestui gen de productii cinematografice, Giuliano Gemma este cel care a devenit foarte curand prototipul cowboy-ului Made in Europe.
             Giuliano Gemma, un cowboy mort de curand pe o autostrada din Italia, strivit de o herghelie de cai naravasi... Ca in westernurile care l'au facut celebru, parca il vad disparand invaluit in lumina rosiea a asfintitului...

   ultimul

3 comentarii:

  1. Nu esti singurul care simte acest lucru.

    RăspundețiȘtergere
  2. Italienii au reușit cu westernurile spaghetti paradoxul: „Copia mai bună decât originaulul!”.
    Gemma a fost cowboy-ul care mi-a plăcut cel mai mult!
    S-a dus și genul, s-a dus și actorul, s-a a dus și tinerețea noastră...

    RăspundețiȘtergere
  3. Domle, spre rușinea mea n-am știut că a murit Giuliano Gemma! Tare mult mi-a plăcut c0wboyul ăsta, mai mult chiar decât coswboyy originali!
    Mi-a plăcut aducerea aminte.

    RăspundețiȘtergere